Europäischer Rechnungshof - European Court of Auditors
Planul UE a contribuit substanțial la remedierea deficitului de investiții, deși ținta sa nu a fost atinsă pe deplin
- Photo Info
- Download
Comunicat de presă
Luxemburg, 19 martie 2025
Planul UE a contribuit substanțial la remedierea deficitului de investiții, deși ținta sa nu a fost atinsă pe deplin
- FEIS reprezintă o sursă majoră de finanțare după declinul de investiții de după criza financiară din 2007/2008.
- Ținta de a mobiliza investiții suplimentare în valoare de 500 de miliarde de euro în economia reală nu a fost atinsă pe deplin.
- Investițiile raportate până la sfârșitul anului 2022 au fost supraevaluate cu 26 %.
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a contribuit foarte mult la remedierea deficitului de investiții din UE care a apărut în urma crizei financiare din 2007‑2008, se arată într-un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Cu toate acestea, FEIS nu a atins decât trei sferturi din ținta de a mobiliza investiții suplimentare în valoare de 500 de miliarde de euro până la finele anului 2022 în economia reală. În plus, Comisia Europeană nu a evaluat ex post dacă FEIS a determinat investiții care altfel nu s-ar fi realizat.
FEIS, cunoscut și sub denumirea de Planul de investiții pentru Europa sau Planul Juncker, a fost creat în 2015 de Comisia Europeană și de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI). Obiectivul său principal a fost de a remedia problema lipsei de investiții în ansamblul țărilor din UE în perioada imediat următoare crizei financiare din 2007‑2008 și până în 2014, când cheltuielile totale de investiții din UE au scăzut cu aproximativ 15 % sau cu circa 430 de miliarde de euro față de nivelul record din 2007. FEIS a pus la dispoziție 26 de miliarde de euro ca garanții de la bugetul UE și 7,5 miliarde de euro ca finanțare din partea BEI pentru infrastructură, inovare și întreprinderi mici și mijlocii. Scopul său era de a multiplica această sumă de 15 ori până la finele anului 2022, prin atragerea unor investiții suplimentare, atât publice, cât și private.
„FEIS a contribuit în mod substanțial la remedierea deficitului de investiții al UE și a sprijinit numeroase activități diferite, de la microfinanțare la investiții în infrastructura mare, deși nu și-a atins pe deplin volumul de investiții la care a țintit”, a declarat domnul Lefteris Christoforou, membrul Curții responsabil de acest audit.
Auditorii au constatat că investițiile suplimentare în valoare de 503 miliarde de euro raportate până la sfârșitul anului 2022 – termenul până la care se putea aproba finanțare – au fost supraevaluate cu 131 de miliarde de euro. Supraevaluarea rezultă din deficiențe în modul în care Comisia și BEI au conceput și au aplicat metodologia privind efectul multiplicator. Atât Comisia, cât și BEI și-au bazat calculul efectului multiplicator pe finanțare care nu fusese încă plătită destinatarilor finali, au atribuit în mod incorect pe seama FEIS o parte din investițiile mobilizate prin alte instrumente ale UE și nu au dedus investițiile anulate.
Principalul merit al adiționalității FEIS, și anume valoarea adăugată pentru economia reală, a fost că au fost sprijinite investiții cu riscuri mai mari. Cu alte cuvinte, garanția UE trebuia acordată proiectelor de investiții care altfel nu ar fi putut fi realizate – sau nu în aceeași măsură, de exemplu în cadrul operațiunilor obișnuite ale BEI. Intermediarii financiari, cum ar fi băncile și fondurile de investiții de capital, au evaluat adiționalitatea FEIS în mod pozitiv, susținând că acesta a facilitat volume mai ridicate de investiții, a sporit investițiile individuale și a atras investitori suplimentari. Comisia nu a efectuat însă o analiză ex post a adiționalității. O astfel de analiză ar fi furnizat dovezi concludente cu privire la măsura în care banul public a acționat într-adevăr ca un catalizator pentru investiții suplimentare.
Obiectivele stabilite pentru FEIS au fost în general respectate, iar Comisia și BEI au monitorizat în mod adecvat provizionarea și fluxurile financiare ale acestuia. Cu toate acestea, monitorizarea nu a fost exhaustivă, iar raportarea nu a făcut obiectul unei examinări suficient de temeinice. Nici executivul UE, nici banca nu au monitorizat modul în care FEIS a contribuit la ocuparea forței de muncă și la creșterea durabilă, Acordul privind FEIS nestabilind ținte legate de aceste aspecte. În plus, nu au fost raportate detalii cu privire la sprijinul FEIS pentru investiții în țări din afara UE. Mai mult, pe baza datelor efective existente până la sfârșitul anului 2021, Comisia se aștepta ca FEIS să fie cel puțin neutru din punct de vedere bugetar, dar în prezent nu există nicio estimare a pierderilor sau a excedentelor înregistrate pe durata sa de viață.
Auditorii invită Comisia să raporteze cu privire la FEIS într-un mod mai transparent și să îmbunătățească modul în care aceasta estimează investițiile mobilizate efectiv. Chiar dacă investițiile FEIS sunt încă în desfășurare, lecțiile învățate pot contribui la îmbunătățirea gestionării altor programe care utilizează garanții bugetare ale UE, cum ar fi InvestEU, succesorul FEIS.
Informații generale
FEIS a urmărit să stimuleze competitivitatea și redresarea economică în urma crizei financiare din perioada 2007‑2008 și să sporească accesul IMM-urilor la finanțare. Fondul putea fi utilizat pentru a finanța orice tip de inițiativă, de la întreprinderi nou-înființate la infrastructuri majore. Toate țările din UE au beneficiat, în grade diferite, de finanțarea pe care FEIS a pus-o la dispoziție. Potrivit Comisiei, până la sfârșitul anului 2022, 841 957 de destinatari finali primiseră sprijin prin FEIS.
Raportul special nr. 07/2025, intitulat „Fondul european pentru investiții strategice: a contribuit substanțial la remedierea deficitului de investiții, dar nu și-a atins complet obiectivul de a mobiliza 500 de miliarde de euro în economia reală până la finele anului 2022”, este disponibil pe site-ul Curții. Acest audit vine în continuarea raportului special al Curții de Conturi Europene privind performanța FEIS din 2019.
Contact:
Ufficio stampa della Corte dei conti europea: press@eca.europa.eu
Damijan Fišer: (+352) 621 55 22