Europäischer Rechnungshof - European Court of Auditors
Curtea de Conturi Europeană: finanțarea de la UE pentru ONG-uri, învăluită în opacitate
- Bild-Infos
- Download
Comunicat de presă
Luxemburg, 7 aprilie 2025
Curtea de Conturi Europeană: finanțarea de la UE pentru ONG-uri, învăluită în opacitate
- Peste 7 miliarde de euro acordați ONG-urilor din fonduri ale UE în cadrul politicilor interne în perioada 2021‑2023.
- Informațiile privind banii acordați de UE ONG-urilor sunt fragmentate și lipsite de fiabilitate.
- Activitățile de lobby și de reprezentare a unui interes desfășurate de ONG-uri nu sunt divulgate în mod clar.
Finanțarea acordată de UE organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) este afectată de lipsa de transparență, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. În ciuda îmbunătățirilor, informațiile privind finanțarea acordată de UE ONG-urilor care sunt active în politicile interne ale Uniunii rămân inexacte și incomplete. Comisia Europeană nu a divulgat în mod corespunzător anumite activități de reprezentare a unui interes finanțate de UE, cum ar fi activitățile de lobby. În plus, nu se verifică în mod activ dacă ONG-urile finanțate respectă valorile UE, ceea înseamnă că reputația acesteia riscă să fie știrbită.
Organizațiile neguvernamentale și alte organizații ale societății civile oferă cetățenilor posibilitatea de a participa la procesul democratic de elaborare a politicilor UE prin intermediul unui dialog continuu, care trebuie să fie transparent. Pentru a putea trage la răspundere factorii de decizie publici, cetățenii trebuie să știe cui și în ce scop s-au acordat fonduri din partea UE, dar și modul în care au fost utilizați banii și măsura în care destinatarii lor îmbrățișează valorile UE. Interesul public pentru îmbunătățirea cerințelor în materie de transparență pentru ONG-uri a crescut după scandalul „Qatargate” din 2022.
„Transparența este esențială pentru a asigura o participare credibilă a ONG-urilor la procesul de elaborare a politicilor UE”, a declarat doamna Laima Andrikienė, membra Curții responsabilă de acest raport. „Situația s-a mai îmbunătățit de la ultimul audit, dar rămâne totuși neclară, deoarece informațiile privind finanțarea acordată de UE ONG-urilor – inclusiv pentru activitățile de lobby – sunt lipsite de fiabilitate și de transparență.”
În perioada 2021‑2023, ONG-urile au primit 7,4 miliarde de euro în cadrul politicilor interne majore ale UE, cum ar fi coeziunea, cercetarea, migrația și mediul. Comisia a acordat 4,8 miliarde de euro și statele membre, 2,6 miliarde de euro. Aceste cifre ar trebui interpretate însă cu prudență, deoarece nu există o imagine de ansamblu fiabilă asupra sumelor plătite de UE ONG-urilor, avertizează auditorii. Informațiile sunt publicate într-un mod fragmentat, ceea ce afectează transparența. Mai mult, din această cauză, nu se poate analiza dacă fondurile UE sunt concentrate prea mult pe un număr mic de ONG-uri și este mai greu să se înțeleagă rolul pe care îl joacă ONG-urile în politicile UE.
Deși Comisia a făcut progrese în colectarea informațiilor privind finanțarea acordată de UE ONG-urilor, persistă deficiențe în modul în care sunt divulgate informațiile. În plus, statele membre nu monitorizează finanțarea acordată de UE ONG-urilor și nu raportează informații în acest sens. Nici îmbunătățirile pe care se preconizează că le vor aduce reglementările nu vor obliga statele să raporteze cu privire la plăți.
Definiția a ceea ce este un ONG variază de la o țară la alta în UE și rareori este consacrată în legislația națională. În 2024, UE a definit un ONG ca fiind, în esență, o entitate independentă de guvern și o organizație non-profit. Deși este un pas în direcția bună, definiția nu poate asigura de una singură clasificarea corectă a ONG-urilor în sistemul de transparență financiară al UE. De ce? Deoarece entitățile se autodeclară ca ONG-uri, dar acest lucru nu este suficient. Iar Comisia nu verifică aspecte importante ale statutului lor, de exemplu dacă un guvern exercită o influență semnificativă asupra organelor lor de conducere sau dacă un ONG promovează interesele comerciale ale membrilor săi. Cu titlu de ilustrație, un mare institut de cercetare a fost clasificat drept ONG, cu toate că organul său de conducere era compus exclusiv din reprezentanți ai guvernului.
Comisia nu a divulgat în mod clar informațiile pe care le deținea cu privire la activitățile ONG-urilor de reprezentare a unui interes care au fost finanțate prin granturi ale UE. În plus, abia în cursul auditului ea a publicat orientări care să stipuleze că acordurile de grant nu ar trebui să oblige destinatarii să desfășoare activități de lobby pe lângă instituțiile UE. O altă problemă este că cei responsabili de gestionarea fondurilor UE nu caută proactiv eventualele încălcări ale valorilor UE de către ONG-uri, de exemplu statul de drept și drepturile omului, ci se bazează în mare parte pe declarații pe propria răspundere. Nu în ultimul rând, lipsesc cu desăvârșire și verificările privind sursele de finanțare, care pot oferi informații utile despre „cine se află în spatele unui ONG”.
Informații privind contextul
Bugetul UE finanțează activități indiferent de cine le desfășoară: ONG-uri sau alte tipuri de entități. ONG-urile variază ca dimensiune sau ca domenii de activitate acoperite (de exemplu, incluziunea socială, protecția mediului și cercetare). Ele pot primi granturi din partea UE pentru a implementa un proiect, ca orice alt beneficiar, dar și pentru simplul fapt că au acest statut – de ONG –, pentru a le acoperi o parte semnificativă din costurile de funcționare. În perioada 2021‑2023, au primit granturi de la UE peste 12 000 de ONG-uri. În ultimul deceniu, o proporție substanțială din finanțarea acordată direct de Comisie a fost alocată unui număr mic de ONG-uri.
Auditul examinează programe precum Fondul social european Plus, Orizont Europa, FAMI și LIFE și analizează situația din diferite state membre. El dă curs solicitării adresate de Parlamentul European de a se îmbunătăți transparența finanțării acordate de UE, inclusiv ONG-urilor. Auditul ține seama și de rolul important pe care îl joacă acestea în procesul democratic de elaborare a politicilor. Raportul a fost redactat pe fondul creșterii recente a interesului public și politic pentru finanțarea ONG-urilor de către UE.
Raportul special nr. 11/2025, intitulat „Transparența finanțării acordate de UE ONG-urilor – În pofida progreselor înregistrate, imaginea de ansamblu încă nu este fiabilă”, este disponibil pe site-ul Curții. El vine în continuarea raportului de audit din 2018 al Curții privind finanțarea acordată ONG-urilor în cadrul politicii externe a UE și a raportului special din 2024 privind registrul de transparență al UE.
Contact:
Serviciul de presă al Curții: press@eca.europa.eu
Damijan Fišer M: (+352) 621 552 224